EU/EEA/Swiss registration — partner or dependent of an EU/EEA/Swiss citizen

Articolul 1 Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la liberă circulaţie, de rezidenţă şi de rezidenţă permanentă pe teritoriul României, precum şi limitele exercitării acestor drepturi din motive de ordine publică, securitate naţională sau sănătate publică ale următoarelor categorii de persoane: a) cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură; b) cetăţenii Confederaţiei Elveţiene şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură.

(2) Persoanele aflate în întreţinere, precum şi partenerul beneficiază de drepturile membrilor de familie ai cetăţeanului Uniunii Europene privind intrarea şi rezidenţa pe teritoriul României, în condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.

6. persoană aflată în întreţinere - orice alt membru de familie, indiferent de cetăţenie, care nu se încadrează în definiţia prevăzută la pct. 3 şi care, în ţara de origine ori de provenienţă, se află în întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul Uniunii Europene ori se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia; 7. partener - persoana care convieţuieşte cu cetăţeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul membru de origine ori de provenienţă sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relaţia de convieţuire poate fi dovedită;

(1) Intrarea cetăţenilor Uniunii Europene pe teritoriul României este permisă prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului de persoane, cu condiţia prezentării documentului naţional de identitate, a paşaportului sau a unui document eliberat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă pentru cetăţenii Uniunii Europene, valabil, fără a se aplică ştampila de intrare de către organele poliţiei de frontieră în oricare dintre aceste documente.

(1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene prevăzuţi la art. 12 alin. (1) lit. d) trebuie să depună, la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de documentul naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de următoarele documente: a) actul de stare civilă care atestă căsătoria sau, după caz, documentele care atestă legătura de rudenie cu rezidentul, în condiţiile art. 9 alin. (6), ori cu cetăţeanul român, în condiţiile legii, şi atunci când este cazul; b) cartea de identitate valabilă a cetăţeanului român al cărui membru de familie este.

(4) Procedura stabilită la alin. (1) şi (2) se aplică persoanelor aflate în întreţinere şi partenerului, cetăţeni ai Uniunii Europene, situaţie în care aceştia vor prezenta documente eliberate de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă, care să ateste aceste calităţi, precum şi documentul prevăzut la alin. (1) lit. b).

(4) Valabilitatea certificatului de înregistrare prevăzut la alin. (1) este de 5 ani de la data emiterii. La solicitarea cetăţeanului Uniunii Europene, certificatul de înregistrare poate fi emis pentru o perioadă mai mică de 5 ani, dar nu mai puţin de un an.

1.4.C. Partners and dependents (EU / EEA / Swiss Confederation) application form; ID card or passport (original and copy); copy of identity card / travel document and a copy of the document certifying residence on the national territory of the European Union citizen; documents certifying these qualities; proof of the existing means of support; proof of the existing health insurance;

(2) Membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene pot beneficia de dreptul de rezidenţă pentru o perioadă de peste 3 luni dacă însoţesc sau se alătură ulterior cetăţeanului Uniunii Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).

(2) Membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene pot intra pe teritoriul României în baza unui paşaport valabil şi a vizei de intrare, cu excepţia cazurilor în care obligativitatea obţinerii vizei este desfiinţată în condiţiile legii.

(1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării cărţii de rezidenţă, membrii de familie prevăzuţi la art. 12 alin. (2) trebuie să depună la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de următoarele documente: a) paşaport valabil; b) actul de stare civilă care atestă existenţa căsătoriei sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie cu cetăţeanul Uniunii Europene, în condiţiile art. 9 alin. (6).

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor aflate în întreţinere şi partenerului, care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, situaţie în care vor prezenta documente eliberate de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă, care să ateste aceste calităţi, precum şi documentele prevăzute la alin. (1) lit. a).

(4) La depunerea cererii prevăzute la alin. (1) organele competente eliberează solicitantului o adeverinţă care face dovada dreptului de rezidenţă până la eliberarea cărţii de rezidenţă. Cartea de rezidenţă va fi eliberată în cel mult 90 de zile de la depunerea cererii.

(1) Valabilitatea cărţii de rezidenţă prevăzută la art. 16 alin. (4) este de până la 5 ani de la data emiterii, dar nu mai mare decât perioada de rezidenţă a cetăţeanului Uniunii Europene al cărui membru de familie este.

(1) Cetăţenii Uniunii Europene şi membrii acestora de familie care îşi exercită dreptul de rezidenţă pe teritoriul României beneficiază de egalitate de tratament cu cetăţenii români în domeniul de aplicare a tratatelor Uniunii Europene, sub rezerva prevederilor acestor tratate şi a dispoziţiilor adoptate în aplicarea lor.

(1) Cetăţenii Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidenţă permanentă.

(2) Persoanele care nu au cetăţenia Uniunii Europene şi care au o rezidenţă continuă pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene rezident sau rezident permanent, beneficiază de prevederile alin. (1).

(5) La stabilirea continuităţii perioadei de rezidenţă nu sunt considerate întreruperi: a) absenţele temporare de pe teritoriul României care nu depăşesc 6 luni în decurs de un an; b) absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu; c) absenţa de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate şi de naştere, boală gravă, participarea la programe de învăţământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru sau o ţară terţă, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive; d) perioada în care a fost executată o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul României, mai mică de 6 luni.

(6) Dreptul de rezidenţă permanentă se pierde în cazul unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.

(2) Valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (1) este de 10 ani de la data emiterii, cu excepţia celor care se eliberează persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii.

(1) Dreptul de rezidenţă al membrilor de familie care nu au cetăţenia Uniunii Europene este valabil pe toată perioada pentru care cetăţeanul Uniunii Europene, ai cărui membri de familie sunt, are rezidenţă în România, precum şi, până la împlinirea termenului la care pot beneficia de rezidenţă permanentă, în următoarele situaţii: a) în cazul în care cetăţeanul Uniunii Europene al cărui membru de familie este a decedat, dacă membrul de familie a avut o rezidenţă de cel puţin un an în această calitate; b) dacă se desface sau se anulează căsătoria în oricare dintre următoarele condiţii: (i) de la încheierea căsătoriei şi până la sesizarea instanţei de judecată competente pentru desfacerea, declararea nulităţii sau anularea căsătoriei au trecut cel puţin 3 ani, din care o perioadă de cel puţin un an pe teritoriul României; (ii) prin acordul soţilor ori prin hotărâre judecătorească, soţului/soţiei care nu are cetăţenia Uniunii Europene i-a fost încredinţat spre creştere şi educare copilul cetăţeanului Uniunii Europene; (iii) desfacerea căsătoriei se datorează unor circumstanţe deosebit de dificile, precum faptul că soţul/soţia care nu are cetăţenia Uniunii Europene a fost victima violenţei domestice în timpul căsătoriei; (iv) în urma acordului soţilor ori prin hotărâre judecătorească, instanţa de judecată stabileşte dreptul soţului /soţiei care nu are cetăţenia Uniunii Europene de a vizita copilul minor.